marți, octombrie 06, 2009

4X4 - DESCÂNTEC

Este o melodie care îmi place foarte mult. Este un amestec de ploaie, de nori, de iubire şi de veşnicie; de un sentiment de mult uitat care încetul cu încetul îşi face iar apariţia în inimile noastre. O voce superbă. Mă duce cu gândul la trecuturile noastre magice. Iar versurile sunt la fel de speciale:

Dezmiardă-mă
Şi fă-mă iar să cânt
Dezleagă-mi sufletul
De ploie şi de vânt
Nu mă lăsa
De jale să mă frâng
Du-mă departe de ea....

Să se-audă dincolo de noi
Că iubesc, că te iubesc pân-am să mor
Şi aş vrea ca dincolo de nori să fie
Lumea ce-o visăm de-o veşnicie...

Sărută-mă
Şi să mă uit visând
Veghează-mi inima
Şi trupul tremurând
Nu mă lăsa
De jale să mă frâng
Du-mă departe de ea...

Să se-audă dincolo de noi
Că iubesc, că te iubesc pân-am să mor
Şi aş vrea ca dincolo de nori să fie
Lumea ce-o visăm de-o veşnicie...

Niciun comentariu: